Nu cred ca mai are rost sa zic ceva.

Un barbat trezit dupa o coma de 25 de ani cere sa fie adormit din nou!

Ion Coman, din Bucuresti, s-a trezit dupa 25 de ani din coma si acum, potrivit avocatilor sai, cere sa fie adus inapoi in starea in care era. Omul este pur si simplu distrus dupa ce a aflat situatia curenta din tara. Din neglijenta, cineva a lasat un ziar la indemana lui si acum este intr-o stare deplorabila. Se gandeste serios sa dea spitalul in judecata pentru ca l-a trezit din coma si acum sufera de traume emotionale permanente. Se zvoneste ca Dl. Coman a fost trezit din greseala datorita neatentiei unei infirmiere care s-a lovit accidental de pat din cauza inghesuielii. Administratorii spitalului nu stiu ce sa faca in continuare. „Cum sa introduci un om din nou in coma? E absurd. Exista totusi o posibilitate, dar sansele de reusita sunt foarte mici. Poate daca il punem sa asculte un discurs al Elenei Basescu vreo 30 min. poate l-ar aduce in starea in care se afla” declara administratorul spitalului pentru Stiri Romania. Ar fi foarte bine daca ar functiona, domnul ar ajunge imediat in starea de coma iar noi am evita un proces foarte costisitor.

Cu situatia prezenta din tara noastra, mai bine in coma, asa mcara nu aveam de suferit

Cu versurile nu sta prea bine dar in rest….

Stiu ca suna urat- „Trenul Mortii”- dar vineri venind spre casa am avut impresia ca sunt in el.

Dupa ce am asteptat muuult in statia din Tudor sa vina 43, intr-un final a ajuns si autobuzul, traficul era ingrozitor si mergeam de parca stateam pe loc, am ajuns intr-un final in autogara de vest, mi-am lasat copila acolo si eu m-am indreptat spre un alt autobuz sa ajung la gara, am mers ce am mers si cand aproape sa ajung in statie autobuzul mi-a dat peste nas. Am continuat sa merg pe jos pana la gara. Trenul ajungea la 14:20 eu cu 5 miute inainte stateamla coada la bilet, am reusit intr-un final sa iau bilet si m-am indreptat spre tren, cand am ajuns in tren m-am speriat de cat de plin era trenul, am coborat de unde urcasem initial si am urca in alta parte unde era si mai aiurea dar numai aveam ce sa fac.

Imi rezervasem un loc la loja de langa baie, langa un batran care vorbea cu prietenul lui si imi spargea timpanul si un grup bine organizat de tigani cu „puradelul” in brate care din 5 in 5 minute mai tipau” Nu mai impingeti ca moare copilul”, ” Nu mai impingeti ca ma sufoc” sau cea mai dragutza replica, ” Nu mai impingeti ca se deschide usa si cade copilul din tren”.

La cateva statii mai incolo batranelul care ma surzea a coborat din tren, urmat de un alt barbat care era atat de grabit incat cred ca vroia sa ma impinga pe mine din tren, mi-am mentinut echilibrul si am ramas in tren. Trenul a pornit si odata cu pornirea lui a venit un miros ademenitor de ylang-ylang si levantica de la baie, cel mai frumos parfum pe care l-am simti vreodata. In tren era extraordinar de cald dar m-am gandit ca e din cauza multimii de oameni din el, dar bineinteles ca nu era asa, peste vreo 5 minute a venit controlorul cu inca cineva si s-au gandit sa opreasca caldura. Dupa ce s-a oprit caldura a inceput sa fie aerul ceva mai respirabil iar la doua statii mai incolo a inceput sa fie si mai respirabil deoarece a coborat grupul de tigani din tren .

Intr-un final cum stateam eu pe coridor, un barbat care trebuia sa coboare mi-a cedat locul lui si m-am simtit si eu mai bine ca am reusit sa stau jos. Din momentul in care m-am asezat m-am simti mult mai bine si nu am mai avut senzatia ca sunt in „Trenul mortii”.

Concluzia mea pe ziua de vineri a fost : CFR rullz   😐

ROMANIA SE TOPESTE.  Zi de zi vad la televizor stiri de genul:  ” NE TOPIM„, ” COD GALBEN „,  ” ROMANIA IN CUPTOR „,  etc.  Ce-i sigur e ca daca nu ne topim de la caldura , ea ne distruge  – incet, dar sigur-  : trenurile au intarziere datorita dilatarii sinelor; autostrada „soarelui” e supraaglomerata caci toata lumea fuge la mare sa scape de caldura din marile orase; zeci de persoane varstnice ajung zilnic la spital rapuse de caldura infernala; in incercarea de a se racori unii oameni mor inecati in rauri; tantarii, mustele, puricii si capusele ne invadeaza caci ei sunt cam singurii carora le prieste caldura.

Cu riscul de a repeta ce tot aud la televizor in ultimele zile va spun sa incercati sa iesiti doar cand e stricta nevoie in timpul zilei, sa va hidratati cat mai mult posibil, sa nu va avantati in a va racori in rauri , sa va imbracati pe cat posibil in haine din materiale naturale. In concluzie trebuie sa aveti grija de voi ca sa scapati cu bine de caldura de afara.

Chiar daca in articolul meu trecut spuneam ca Romania este o tara de …ciocolata, vreau sa revin asupra articolului si sa mentionez ca Romania este o tara de ciocolata din punct de vedere economic si administrativ dar peisajele Romaniei sunt exceptionale. Cred ca peisaje mai frumoase ca aici nu veti vede nicaieri. Daca am sti sa valorificam aceste peisaje si am pune mai mult accent pe tursim am avea de castigat. Am pus aici cateva din peisajele superbe ale noastre, ale romanilor, ale Romaniei.

Cand spun ciocolata nu ma refer la Romania ca fiind o tara dulce ci fiind o tara de cacao. De ce spun asta?

Spun asta deoarece in tara noastra nu se recicleaza, si nu ma refer la hartie, metal sau plastic, ci ma refer la cladiri. Stiu nu exista cladiri reciclate dr e forma de a spune.

M-am saturat ca peste tot pe unde merg sa vad cladiri lasate in paragina si asta fiindca apartine de X sau Y. Daca sunt ale voastre, faceti ceva cu ele, nu le lasati sa se darame caci nu o sa va foloseasca la nimic daramate.

Ce mi-a venit sa scriu asta? Simplu, mergand intr-o frumoasa zi de duminica la bunica in vizita, am trecut pe langa o fosta baza militara. La o prima vedere nu era nimeni pe acolo dar uitandu-ma mai atent am vazut 3 soldati, atat.

Spatiul care trebuie pazit este imens( se intinde pe mai mult de un km lungime…nu stiu exact nustiu sa apreciez, si latime destul de mult….asta pe o parte pe cealalta nush exact….lungimea e aceeasi in schimb). Pe o parte a strazii sunt birourile vechi si alte cladiri administrative.

Tin sa mentionez ca acele birouri vechi sunt in paragina fiindca cei care ar trebui sa administreze acele cladiri nu fac nimic si le lasa sa se darame.

In schimb pe cealalta parte a strazii se afla o cladire mare, impunatoare. In cladirea aceea locuiau soldatii. Acum cred ca locuiesc niste gandacei. Acea cladire ar putea fi folosita in alte scopuri ca de exemplu sa se faca garsoniere pentru familisti, sau pentru cei tineri din cadrul armatei. La asta ma refeream cand spuneam despre „reciclarea” cladirilo. Dar nu, traim in Romania si decat sa ne folosim de o cladire care nu mai are aceeasi intrebuintare care a avut-o initial , mai bine o lasam in paragina.

Un alt exemplu la fel de bun sunt cinematografele din Romania. Cand spun cinematografe, nu ma refer la cele noi gen Cinema City sau altele la fel, ci ma refer la cinematografele comuniste, gen Cinema Unirea, Cinema Victoria, Cinema 1 mai etc. (daca la voi in orash cinematografele cu nume din astea mai functioneaza imi cer scuze dar in general astea sunt numele care le aveau cinematografele de pe vremea comunismului).

Sunt acele cinematografe in care de ani de zile nu se mai ruleza niciun film si sunt inchise si sigilate. Iar in ultimii ani in care au mai functionat erau in stare avansata de degradare si singurii care mai veneau erau maxim 5 persoane si resul niste soricei si sobolani pasionati de film. Acum dupa cum am mai zis majoritatea cinematografelor de acet gen sunt inchise si sunt in paragina fiindca cei care ar trebui sa se ocupe de ele (AnimaFilm Romani cred) isi tin cinematografele pentru ei. Stau si ma intreb ce vor face cu ale lor cinematografe care vor ajunge la temelie in cativa ani. Nu mai spun ca sunt si un pericol pentru pietoni.

In situatia asta se afla sute de cladiri din Romania care apartin cuiva. Mai nimeni nu stie cui apartin ele, tot ce se stie e ca sunt in paragina si srica imaginea Romaniei.